{"id":35,"date":"2016-03-17T15:28:12","date_gmt":"2016-03-17T15:28:12","guid":{"rendered":"http:\/\/scoalasant.ro\/?page_id=35"},"modified":"2019-09-25T08:47:09","modified_gmt":"2019-09-25T08:47:09","slug":"despre-invatamantul-din-comuna-sant","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/scoalasant.ro\/?page_id=35","title":{"rendered":"Despre \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din comuna \u0218an\u021b"},"content":{"rendered":"

\u0218COALA GIMNAZIAL\u0102 „ENEA GRAPINI” \u0218AN\u021a<\/strong>
\n JUDE\u021aUL BISTRI\u021aA \u2013 N\u0102S\u0102UD<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0Localitatea \u0218an\u021b este situat\u0103 \u00een nordul Transilvaniei \u0219i nord-estul jude\u021bului Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, la distan\u021b\u0103 de 78 km de municipiul Bistri\u021ba, re\u0219edin\u021ba jude\u021bului, pe drumul na\u021bional 17D N\u0103s\u0103ud – C\u00e2rlibaba. Comuna \u0218an\u021b este a\u0219ezat\u0103 \u00eentr-o microdepresiune montan\u0103 format\u0103 dintr-un ansamblu de lunci \u0219i terase ale Some\u0219ului Mare \u0219i ale afluen\u021bilor s\u0103i, Cob\u0103\u0219el \u0219i C\u00e2r\u021bibav.
\nOcupa\u021biile de baz\u0103 ale celor peste 3450 de locuitori din cele dou\u0103 sate, \u0218an\u021b \u0219i Valea Mare, ale comunei \u0218an\u021b sunt: exploatarea \u0219i prelucrarea lemnului, activit\u0103\u021bi de \u00eengrijire \u0219i regenerare a p\u0103durii coordonate de Ocolul Silvic „Izvorul Some\u0219ului”, agricultura, cre\u0219terea animalelor.
\n\u015ecoala este cea mai nou\u0103 institu\u0163ie educativ\u0103 a satului. Propriu-zis , a\u015fa cum este ea ast\u0103zi, nici nu este a satului, ci a Statului, \u00een sat. \u00cen alte \u0163\u0103ri ea este intrat\u0103 ceva mai mult \u00een tradi\u0163ia satului. La noi aceast\u0103 tradi\u0163ie este de f\u0103urit. \u015ei totu\u015fi \u015fcoala \u00een satul \u015ean\u0163, pare mult mai \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een spiritul s\u0103tenilor ca \u00een alte p\u0103r\u0163i.
\n\u015ecoala din \u015ean\u0163 dateaz\u0103, dup\u0103 spusele locuitorilor, \u00een special ale b\u0103tr\u00e2nului dasc\u0103l pensionar Mihail Cotu \u00eenc\u0103 din anul 1820. Date certe de func\u0163ionare a ei avem \u00eens\u0103 din 1827. I se zicea atunci, pe vremea grani\u0163ei \u201cGemeinde \u2013 Schule\u201d \u015fi era sub supravegherea administra\u0163iei militare \u015fi sub cea spiritual\u0103 a bisericii. Din punct de vedere material ea se sus\u0163inea din \u201clada satului\u201d \u2013 adic\u0103 de c\u0103tre comun\u0103. Aceasta d\u0103dea : localul, cheltuielile cu \u00eentre\u0163inerea localului, plata \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului \u015fi c\u0103r\u0163ile \u015fcolare. Deci tot sau aproape tot . C\u00e2nd sumele nu erau suficiente se recurgea la un \u2013\u201carunc\u201d ( dare), pe cap de locuitor. Cei care puteau pl\u0103ti se achitau de aceast\u0103 datorie \u00een bani, ceilal\u0163i prestau munc\u0103 special\u0103, pentru \u201cfondul \u015fcolaristic\u201d.
\nCu toate greut\u0103\u0163ile prin care a trecut, \u015fcoala din \u015ean\u0163 a putut s\u0103 le \u00eenfrunte ,s\u0103 le supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u2013\u015fi fac\u0103 datoria pe linia impus\u0103 de condi\u0163iile sociale ale satului. A \u00eenceput modest \u015fi nu a avut niciodat\u0103 prea multe mijloace de sus\u0163inere, dar cu eforturi si chibzuin\u0163\u0103, a putut s\u0103 ias\u0103 din nevoi.
\nDe la 1827 la 1855 , \u015fcoala a func\u0163ionat cu o singur\u0103 sal\u0103 de clas\u0103. Pe atunci se \u00eenv\u0103\u0163a numai scrisul cititul, calculul \u015fi religia. Din 1855 s-au ad\u0103ugat alte clase, p\u00e2n\u0103 au ajuns la patru. \u00cen 1884 s-au ad\u0103ugat clasele a cincea \u015fi a \u015fasea iar dup\u0103 unire, a intrat sub regimul \u015fcolilor din Rom\u00e2nia. De Stat \u015fcoala a devenit \u00eens\u0103 numai din 1923.
\nP\u00e2n\u0103 la unire, au func\u0163ionat \u00een total in \u015ean\u0163 22 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, unii mai mult, al\u0163ii mai pu\u0163in. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii din primii ani de existen\u0163\u0103 a \u015fcolii nu aveau vreo calificare deosebit\u0103. Erau cantorii bisericii locale. Primul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu preg\u0103tire special\u0103 este Cosma Cotu numit \u00een 1855. El a func\u0163ionat cu mici \u00eentreruperi p\u00e2n\u0103 \u00een 1884, l\u0103s\u00e2nd reputa\u0163ia unui bun \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi a unui lupt\u0103tor pentru ai lui. Dup\u0103 ie\u015firea la pensie a fost primar al comunei. \u00cen plus el a pus bazele unei dinastii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tore\u015fti \u00een comun\u0103, c\u0103ci fiul s\u0103u, Mihail Cotu, a fost \u015fi el aici \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, apoi director timp de 33 ani, iar nepotul lui, fiul lui Mihail, pe nume tot Cosma a fost \u015fi el \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi director al \u015fcolii.
\n\u00cen anul 1890 se instituie \u00een localitate \u015fi \u015fcoala de repeti\u0163ie. Cursurile acesteia \u0163ineau trei ani \u015fi aveau loc S\u00e2mb\u0103ta, Duminica \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103tori. Se f\u0103ceau aici lec\u0163ii de completare a cuno\u015ftin\u0163elor, precum \u015fi cursuri pentru analfabe\u0163i. Ele erau f\u0103cute tot de \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u015fcolii pentru care munc\u0103 nu primeau nici un salariu \u00een plus. Cursurile de repeti\u0163ie s-au \u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een 1914.
\nVorbitoare \u00eentr-un fel , pentru for\u0163a moral\u0103 pe care o prezint\u0103 corpul didactic din acest sat este situa\u0163ia moral\u0103 a familiei de dasc\u0103li Cotu. Trei genera\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori sunt \u00eentrupa\u0163i \u00een bunicul, tat\u0103l \u015fi fiul, care pe r\u00e2nd au servit la \u015fcoala din localitate. Primul este Cosma Cotu. Activitatea lui se plaseaz\u0103 \u00een epoca de lupte d\u00e2rze pentru p\u0103strarea fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti a satelor din Ardeal \u015fi calit\u0103\u0163ile personale \u015fi \u00eemprejur\u0103rile, au ridicat pe Cosma Cotu la \u00een\u0103l\u0163imea timpului sau. El s-a format \u00een v\u00e2ltoarea luptelor, care au culminat prin vestitul Memorandum din 1892. Temperamentul lui de lupt\u0103tor precum \u015fi u\u015furin\u0163a exprim\u0103rii, l-au ajutat \u015fi ele \u00een acest sens.
\n\u00cenainte de r\u0103zboi \u015fcoala din \u015ean\u0163 a fost organizat\u0103 dup\u0103 legile maghiare, treptat.
\nDin 1884 are \u015fase clase iar din 1890 \u015fi \u015fcoala de repeti\u0163ie. Dup\u0103 unire ea a adoptat repede regimul \u015fcolar rom\u00e2nesc. \u00cen 1918-1919 \u015fcoala func\u0163ioneaz\u0103 numai cu patru clase; \u00een 1920-1921 cu cinci clase, 1921-1923 cu \u015fase clase, dup\u0103 vechiul sistem maghiar pentru ca dup\u0103 1923 s\u0103 se revin\u0103 la cinci clase dup\u0103 sistemul rom\u00e2nesc. Odat\u0103 cu noua lege de organizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, din 1924 \u015fi programa din 1925, tot Ardealul adopt\u0103 regimul cel nou. Astfel \u00een anii 1926-1927 \u015fi 1927-1928 \u015fcoala din \u015ean\u0163 \u00ee\u015fi adaug\u0103 \u015fi ea clasele a VI-a \u015fi a VII-a. oscilarea aceasta, \u00een adaptarea \u015fcolii la noile condi\u0163ii create de unire, a fost general\u0103, pentru tot Ardealul. Ea poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 altfel \u00een semnifica\u0163ia ei mai ad\u00e2nc\u0103, dac\u0103 se analizeaz\u0103 procesul \u00een desf\u0103\u015furarea lui local\u0103.
\nCeea ce a r\u0103mas \u00een mintea s\u0103tenilor, din spiritul de alt\u0103dat\u0103 al \u015fcolii sunt: educa\u0163ia religioas\u0103, pus\u0103 sub autoritatea direct\u0103 a bisericii, stricte\u0163e \u00een desf\u0103\u015furarea programului, disciplina sever\u0103 , de care p\u0103rin\u0163i par a fi fost mul\u0163umi\u0163i \u015fi putin\u0163a pentru sat de a controla rezultatele \u015fcolii, cu ocazia examenelor publice de fine de an.
\nDup\u0103 unire , prin scoaterea \u015fcolii de sub tutela bisericii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul \u015fi \u015fcoala cap\u0103t\u0103 preocup\u0103ri mai proprii . Rezultatul a fost o pedagogizarea mai accentuat\u0103 a \u015fcolii. \u00cen centrul preocup\u0103rilor \u015fcolare este \u015fcoala \u00eens\u0103\u015fi cu metodele ei \u015fi nevoile ei profesionale.
\nDespre \u015fcoala cea veche, b\u0103tr\u00e2nii \u015f\u0103n\u0163eni au amintiri frumoase. Ei au tr\u0103it vremurile c\u00e2nd aceast\u0103 \u015fcoal\u0103 era vie \u015fi combativ\u0103, – p\u0103truns\u0103 de spiritul rezisten\u0163ei na\u0163ionale. Perioada aceasta a corespuns apoi \u015fi cu o perioad\u0103 de ascensiune a satului \u015fi de aceea tot ce era motiv de mul\u0163umire atunci ei atribuie \u015fi \u015fcolii. Amintirea necazurilor \u015fi luptelor cu st\u0103p\u00e2nirea, la care participa \u015fi aceasta nu fac dec\u00e2t sa-i m\u0103reasc\u0103 aureola de glorie \u00een care ei o v\u0103d.<\/p>\n

Enea Grapini (1893-1980)<\/strong>
\nEnea (Aeneas \u00een limba latin\u0103, a\u015fa cum a fost \u00eenscris \u00een actele oficiale) vede lumina zilei la 16 septembrie 1993, \u00een comuna \u015ean\u0163, ca al cincilea copil al preotului Pamfiliu \u015fi a so\u0163iei sale, Lucia.
\nLa v\u00e2rsta de cinci ani a\u015fa dup\u0103 cum singur declar\u0103 , \u201c \u2026 mi-am \u00eenceput \u015fi eu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura la dasc\u0103lul Mih\u0103il\u0103 Cotu fiul b\u0103tr\u00e2nului Cozma Cotu, \u00een anul 1898\u201c.Dup\u0103 trei clase primare f\u0103cute \u00een satul natal ,tat\u0103l s\u0103u inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103-l \u00eenscrie la Liceul German din Bistri\u0163a, unde avea posibilitatea s\u0103 \u00eenve\u0163e, \u00een paralel pe l\u00e2ng\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 , \u015fi maghiara \u015fi germana.
\nDin lips\u0103 de locuri , este nevoit s\u0103-l \u00eenscrie la Liceul Maghiar din N\u0103s\u0103ud, fapt motivat \u015fi de avantajul de a sta \u00een gazd\u0103 la sora lui mai mare, Sabina.
\nDup\u0103 terminarea clasei a patra la N\u0103s\u0103ud revine la ideea de a-l \u00eenscrie la Liceul German din Bistri\u0163a. Din cauza v\u00e2rstei, este \u00eenscris numai \u00een clasa a patra, pe care o repet\u0103 la acest liceu.
\n\u00ce\u015fi continu\u0103 studiile gimnaziale \u015fi apoi liceale la liceul Maghiar din Gherla, neput\u00e2nd continua \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura la cel german din Bistri\u0163a din acela\u015fi motiv, lipsa banilor.
\nDe\u015fi singurul rom\u00e2n \u00eentre colegii germani \u015fi maghiari, termin\u0103 liceul \u00een anul 1911 ca sef de promo\u0163ie.
\nPrin hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103, adun\u0103rile gr\u0103nicere\u015fti din 13 martie \u015fi 1 august 1851 fondul de mindire a fost destinat descenden\u0163ilor gr\u0103nicerilor, pentru a urma studii superioare. Aceste fonduri , mai purt\u00e2nd numele de \u201cfond de stipendii\u201c, erau administrate de Comitetul Gr\u0103niceresc. A\u015fa se face c\u0103 mul\u0163i tineri n\u0103s\u0103udeni, fii ai fo\u015ftilor gr\u0103niceri, printre care \u015fi Enea Grapini, au putut urma studii liceale \u015fi universitare \u00een liceele \u015fi universit\u0103\u0163ile Imperiului Austriac \u015fi apoi Austro-Ungar.
\n\u00cen timp ce el urma clasele gimnaziale, tat\u0103l s\u0103u \u015fi cu s\u0103teni din \u015ean\u0163 au construit \u201cbiserica cea noua\u201c (1903-1906). Astfel, el urm\u0103rea cu interes, \u00een timpul vacan\u0163elor, desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor de construire ale acestui edificiu. Dar, cel mai mult, l-au pasionat opera\u0163iunile de montare a clopotelor \u00een turnul biserici, cu cinci ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1911, c\u00e2nd a participat efectiv, cu efectuarea unor calcule.
\nAcest fapt l-a determinat, \u00een final, s\u0103-\u015fi aleag\u0103 meseria de inginer arhitect \u015fi nu cea de biolog.
\n\u00cen anul 1911 se \u00eenscrie la Institutul Politehnic Maghiar \u201cRegele Ioszef\u201c din Budapesta pe care \u00eel termina \u00een 1915, ob\u0163in\u00e2nd diploma de inginer constructor si arhitect. La Budapesta are prilejul, \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei s\u0103 ia contact cu ideile social democra\u0163iei.
\nA optat de t\u00e2n\u0103r pentru mi\u015fcarea social democrat\u0103. Aceast\u0103 op\u0163iune l-a condus la leg\u0103turi str\u00e2nse cu mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 a rom\u00e2nilor din Ungaria.
\nEnea Grapini constituie, pe l\u00e2ng\u0103 exemplul de patriotism \u015fi devotament social- democrat , un exemplu de seriozitate profesional\u0103 \u015fi de modestie civic\u0103.
\nEnea Grapini nu a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103-\u015fi exploateze contribu\u0163ia la actul Marii Uniri , \u015fi dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eendeplinit misiunea istoric\u0103 a revenit la practicarea profesiei de inginer, pe care a ilustrat-o \u00een numeroase lucr\u0103ri. El apare \u00eens\u0103 adesea \u00een planul manifest\u0103rilor patriotice \u00een momente \u00een care Rom\u00e2nia avea de suferit ocupa\u0163ii temporare.
\nEnea Grapini era singurul intelectual \u015fcolit din cei \u015fase membri social-democra\u0163i ai Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n (ceilal\u0163i fiind muncitori autodidac\u0163i, publici\u015fti, propagandi\u015fti sociali).
\nEnea Grapini dup\u0103 ce \u015fi-a jucat rolul politic \u015fi patriotic \u00een evenimentele anului 1918, s-a ocupat mai pu\u0163in de politic\u0103 \u015fi mai mult de profesie. Dar atunci c\u00e2nd a sim\u021bit c\u0103 \u0163ara este din nou \u00een primejdie , nu a ezitat s\u0103 redevin\u0103 tribun al poporului, organiz\u00e2nd \u00een p\u0103r\u0163ile natale cu tot riscul pe care \u015fi-l asuma , protestul popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00eempotriva nedreptului Dictat de la Viena din 1940. Fiind nevoit din aceast\u0103 cauz\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Bucure\u015fti (l\u0103s\u00e2ndu-\u015fi familia \u00een p\u0103r\u0163ile N\u0103s\u0103udului), datorita faptului c\u0103 a organizat un miting de protest la data de 8 septembrie 1940, iar ca urmare a fost dat \u00een urm\u0103rire de c\u0103tre horthy\u015fti ,de unde nu se va muta timp de patruzeci de ani p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163i sale.
\nP\u0103r\u0103se\u015fte aceast\u0103 lume la 1 martie 1980 cu sentimentul datoriei \u00eemplinite. Este adus la Bistri\u0163a \u015fi \u00eenhumat aici, la data de 3 martie 1980.
\nActualmente, \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eencadrarea cu personal a unit\u0103\u021bii se poate specifica faptul c\u0103: toate cele 7 educatoare sunt cu statutul de titular (localnice), de asemenea toate cele 11 \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare sunt titulare (localnice). De asemenea, la \u00eencadrarea la clasele V-VIII toate disciplinele de studiu sunt predate de profesori titulari \u00een specialitatea postului, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd disciplinele educa\u021bie muzical\u0103 \u0219i educa\u021bie plastic\u0103.
\nLa nivelul Comunei \u0218an\u021b func\u021bioneaz\u0103 un singur PJ (\u0218coala Gimnazial\u0103 Enea Grapini \u0218an\u021b – clasele I \u2013 VIII ) \u0219i 3 structuri: Gr\u0103dini\u021ba nr. 1 \u0218an\u021b, Gr\u0103dini\u021ba nr. 2 \u0218an\u021b \u0219i \u0218coala Primar\u0103 „Lucian Valea” Valea Mare.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te dot\u0103rile institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt putem specifica faptul c\u0103 exist\u0103 material didactic suficient pentru o bun\u0103 desf\u0103\u0219urare a procesului instructiv \u2013 educativ.
\nLocalurile \u00een care de desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea educativ\u0103 se afl\u0103 \u00een stare foarte bun\u0103 ( \u0218c. cu cls. I \u2013 IV \u2013 relativ nou\u0103; \u0218c. cu cls. V-VIII reabilitat\u0103 capital; Gr. Nr. 1 \u2013 situat\u0103 la parterul Prim\u0103riei \u0218an\u021b, modernizat\u0103, iar localul Gr. Nr. 2 este nou.
\nPozi\u0163ia social\u0103 a unei \u015fcoli \u00eentr-un sat se simte nu numai \u00een atitudinea s\u0103tenilor fa\u0163\u0103 de ea , ci \u00een toat\u0103 fiin\u0163a ei : \u00een modul cum \u00eei poate fi aplicat programul \u00een organizarea sa gospod\u0103reasc\u0103, precum \u015fi \u00een situa\u0163ia material\u0103 \u015fi moral\u0103 a corpului didactic \u00een via\u0163a satului.
\n\u201cCu drept cuv\u00e2nt , se zice ca \u015fcoala este fiica bisericii\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218COALA GIMNAZIAL\u0102 „ENEA GRAPINI” \u0218AN\u021a JUDE\u021aUL BISTRI\u021aA \u2013 N\u0102S\u0102UD \u00a0 \u00a0 \u00a0Localitatea \u0218an\u021b este situat\u0103 \u00een nordul Transilvaniei \u0219i nord-estul jude\u021bului Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, la distan\u021b\u0103 de 78 km de municipiul Bistri\u021ba, re\u0219edin\u021ba jude\u021bului, pe drumul na\u021bional…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/35"}],"collection":[{"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=35"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/35\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":409,"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/35\/revisions\/409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/scoalasant.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=35"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}